Nunta de poveste in Lituania
Cand spui dragoste spui doi. Cand spui dragoste spui destin. Cand spui dragoste… spui viata!
Asta e povestea lui Tiberiu si a Liepei, spusa in cuvinte putine.
L-am cunoscut pe Tiberiu in urma cu multi ani si ne-am imprietenit imediat. Drumurile noastre au luat-o insa pe cai diferite. El a parasit Romania in urma cu ceva vreme si dupa o „escala” prelungita la Praga, un job ofertant i-a dus pasii spre Belgia, unde a si ramas. Destinul, soarta, astrele și Dumnezeu au facut ca acolo sa îsi gaseasca jumatatea. Jumatatea aceea perfecta dupa care alergam toti poate chiar o viată. Liepa, o fire calma, blandă, calda, o lituanianca veritabila i-a furat inima si l-a facut sa paseasca spre altar cu incredere si speranta de frumos în viitor.
Din fericire, si o spun cu sufletul deschis, am avut onoarea sa iau parte la aceasta nunta pe care as numi-o simplu: „O nunta de poveste in Lituania”.
Poveste de nunta sau nunta de poveste in Lituania
Tiberiu m-a sunat sa imi dea marea veste ca se insoara. Gata, „intra în randul lumii” si vroia să fiu acolo. Mi-a studiat munca, i-a placut si pentru că eram si prieteni a tinut sa ii fiu alaturi. Am zis da fara sa clipesc. Lituania, here I come! Nu stiam la ce sa ma astept, nu le stiam traditiile, pe de-o parte ma asteptam să particip la o nunta mare, cu multi invitati, cu fast, cu artificii.
Am fost la un pas chiar sa nu ajung. Zboruri anulate, escale peste escale, insa soarta a tinut cu mine si cu Tibi si in ziua nuntii, obosit din cale-afara am fost acolo. Ei bine, orice urma de somn a disparut cand am intrat în atmosfera aceea de basm. Nici urma de agitatie, nici urma de stres. Totul era calm, lumea fericita, vremea a tinut cu noi si am avut parte de peisaje superbe de final de octombrie.
Un cumul de emotii
La nunta asta „altfel” au participat o mana de oameni: rude si cei mai apropiati prieteni. Nu ma mai saturam sa declansez aparatul. Liepa stralucea. Chipul ei emana doar fericire si implinire. Rochia simpla, coafura și machiajul discret o faceau sa para cea mai frumoasa femeie de pe pamant la bratul lui Tiberiu. Emotiile au atins cote maxime chiar si pentru mine, care practic eram la „serviciu”, atunci cand a urmat o traditie din Lituania: momentul iertaciunii.
Dupa ce a fost gata pentru slujba, inainte sa plece spre Biserica, Liepa a ingenuncheat in fata ptrintilor. Cuvintele pe care si le-au spus nu aveau cum sa nu te miste, emotia din ochii lor a simtit-o fiecare persoana prezenta, iar fericirea de pe fetele lor era molipsitoare. N-am apucat sa ne revenim din intensitatea momentului pentru ca am ajuns la biserica.
Te lasa fara aer. O cladire inalta, impunătoare, dar totusi extrem de primitoare in care se auzeau acorduri fine de chitara si vioara, acompaniate de cea mai calda voce pe care am auzit-o de multa vreme ne-a facut sa continuam visul acelei zile. Acolo, in fata lui Dumnezeu, a preotului si a celor prezenti Tiberiu si Liepa si-au promis sa se iubeasca o viata de acum inainte si sa treaca prin toate incercarile ce-i asteapta, de mana.
Cocktail pe lac
Au iesit din biserica o familie si asa cum se cuvine, o petrecere era musai sa aiba loc. Si cum il cunosc eu pe Tiberiu puteam sa bag mana în foc ca va face ceva iesit din comun. A făcut! Pret de vreo doua ore, toti invitatii s-au plimbat cu un vaporas pe un lac de o frumusete rara. S-a ciocnit sampanie, s-a ras mult, lumea s-a bucurat de peisaje, de norii razleti, de atmosfera de acolo, pana cand a venit momentul ca toata lumea sa ajunga la restaurant.
Eram curios sa vad unde se va tine petrecerea. Deja nu ma mai asteptam la ceva extrem de fastuos. Nu m-am inselat. Am ajuns într-un loc intim, simplu, dar plin de personalitate. O nunta de poveste in Lituania nu inseamna doar lux si extravaganta. Mirii nostri au fost intampinati cu paine si sare, iar parintii i-au infasurat simbolic intr-o panglica traditionala menita sa-i tina uniti o viata intreaga. Au primit in dar de la parinti, conform traditiei, o statueta menita sa le aduca belsug, spor și noroc. Bine… traditia a fost putin modificata, Tiberiu primid si un sort de bucatarie. Apoi s-a dat startul petrecerii.
Petrecere de nunta, pana in zori
S-a dansat… Doamne, stiti cat s-a dansat? Pana la epuizare si nimeni n-a spus ca nu mai poate. Nu, nu! A fost o distractie continua de la inceput si pana la final. S-a cantat muzica live, iar solistul, mai in varsta si cu o barbita bine ingrijita i-a tinut in priza pe invitati fara foarte mari eforturi. Pofta lui de distractie, jocurile desprinse din folclorul si traditiile din Lituania au făcut deliciul pentru toti invitatii veniti din toate colturile Europei.
Eram cu aparatul in mana si dansam fara sa imi dau seama. Din cand in cand, se mai desprindea cate un invitat din dans, lua pensula în mana si îsi punea amprenta pe tabloul de nunta. Asta m-a impresionat mult de tot. Acolo, fiecare a fost pictor. Startul l-a dat mireasa, doar era elementul central al acelei zile. A urmat Tiberiu cu stratul de protectie asupra ei si ulterior toti nuntasii care ocupa locuri importante în vietile lor.
Momentul serii
La un moment dat, Tiberiu a scos o sticla de cognac care inevitabil mi-a atras atentia. Nu sunt eu mare bautor, insa o vedeam veche, prafuita si pe eticheta se vedea ca scrisul de mana era aproape sters. A desfacut-o si a impartit cate putin fiecărui invitat. Ulterior am aflat ca sticla aceea a fost pastrata de nasii de botez ai miresei inca din ziua in care ea s-a nascut. Inca de pe atunci a fost menita sa fie desfacuta in ziua in care ea va pasi in viata alaturi de alesul inimii ei. Din acel cognac as fi gustat si eu…
Chiar a fost o nunta de poveste. O nunta pe care nu am cum sa o uit si cand ma gandesc la Tibi si Liepa ma bucur ca am putut sa iau parte la cel mai fericit eveniment din viata lor. Cu siguranta ca va iesi un album de poveste.
Hai cu botezul, ca mi-a placut la voi!
Daca ti-a placut acest articol, scrie-mi!
